De Rusalii
Publicat de AdinaA , duminică, 23 mai 2010 08:28
În biserica slavei tale stând, în cer ni se pare a sta". Asa a fost sarbatoarea de astazi. Cu bucuria plutind in aer si imbracand biserica. Cu timpul oprit si cufundat in prezent. Cu copii, tineri si adulti atat de frumosi imbracati in porturi populare de prin toate zonele tarii. Niciodata privind la cineva nu m-am simtit mai stanjenita, imbracata in hainele mele lumesti. E meritul parintelui, e dragostea lui pe care o revarsa asupra fiecarui om pe care il intalneste si care transforma si modeleaza suflete. Doar asa cred ca e posibil ca in mijlocul iuresului pe care il traim oamenii sa nu uite de unde vin, sa treaca peste barierele impuse de lumea asta vremelnica si sa-si caute originile chiar daca aceasta cautare incepe cu portul national.
Mi-e draga bisericuta aceasta, e locul din Arad in care ma simt cel mai bine (daca e sa ne luam simtiri). Cred ca e una din acele "albe bisericele" ca in colindul care spune ca Dumnezeu coboara duminici si dumnicile in albe bisericele.
Chiar daca existenta noastra, a oamenilor, se masoara in ani, suntem tot niste efemeride, daca ne raportam la varsta universului, si scopul nostru primordial este tot reproducerea.